O zi lejeră

Zilele sunt parca trase la xeroxul alb negru din biroul tau. Aceeasi monotonie corporatista (acum si la stat), aceiasi colegi la fel de stresati ca si tine, aceleasi rapoarte stupide care nu folosesc nimanui, aceiasi directori crizati care țipă.

Ai de ales? Iti spui ca nu prea. Esti o simpla angajata, pe o functie de executie pe care tu o vezi neinsemnata, dar pe care cei aflati mai jos in ierarhie o considera de management, mai mult pentru a avea cui sa-i paseze raspunderea. Ai pleca si maine daca ai putea, dar nu prea ai unde, si te intoarce mereu din drum gandul ca toata lumea te invidiaza numai si numai pentru job-ul asta.

Dar de fapt pe tine ce te-ar putea face fericita? O intrebare al carei raspuns il cauti zilnic printre mail-uri si hartii. Pai… iubirea pe care o ai sau pe care esti sigura ca o vei gasi, familia pentru care te spetesti sau pe care ti-o doresti, vacanta exotica in doi pe care ati avut-o anul trecut sau ati planificat-o anul acesta, felul in care arati sau in care iti doresti sa arati prin toate mijloacele.

Toate acestea te fac sa uiti de stresul zilnic si iti dau sentimentul de lejeritate de care ai nevoie. Pentru ca tu stii ca totul porneste de la increderea totala in tine, pe care ai capatat-o alegand cea mai potrivita lenjerie.

Iar femininul din tine are puterea sa iti spuna daca ai facut alegerea corecta sau nu. Si mai ales sa iti multumeasca atunci cand ceea ce i-ai oferit se potriveste exact cu nevoile si asteptarile sale, care, in final, sunt de fapt numai si numai ale tale.